CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 840 / 2016

Dosar nr. 846 / 2016

 

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

 

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.181 din 2.09.2016,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea drepturilor și obligațiilor părților în ceea ce privește contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Potrivit Notei de fundamentare, intervențiile legislative vizeaz㠄crearea unui cadru legal complex și cuprinzător în ceea ce privește contractele de credit garantate cu bunuri imobile destinate consumatorilor”.

2.  Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate Politicii în domeniul dreptului de stabilire și libertatea de a presta servicii, segmentul legislativ - Activități de servicii/Bănci.

La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr.1093/2010, act juridic european care este obligatoriu pentru fiecare stat membru cu privire la rezultatul care trebuie atins, potrivit art.288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), parte constitutivă a Tratatului de la Lisabona.

Din analiza proiectului rezultă că, în virtutea obligațiilor ce incumbă statelor membre de aliniere continuă la evoluția acquis-ului, și care revin de altfel, inclusiv României, transpunerea la nivel național a dispozițiilor Directivei nr.2014/17/UE, reprezintă o necesitate stringentă, în special în raport de termenul limită de transpunere ce ar fi trebuit respectat, anume data de 21 martie 2016.

Menționăm că proiectul nu este însoțit de Tabelul de concordanță între dispozițiile din Directiva nr.2014/17/UE și normele interne de transpunere conform proiectului, iar absența acestora a făcut dificilă identificarea normelor Uniunii și compararea acestora cu textele propuse având rol de transpunere. În acest context, nu putem afirma că prezentul proiect transpune corect și complet normele europene vizate. Exemplificăm prin următoarele situații de norme europene care nu se regăsesc preluate la nivelul proiectului: art.3 alin.(2) lit.a), d), e) și f), art.26 și 35 din Directiva 2014/17/UE.

3. La titlu, având în vedere faptul că în proiect este vizată atât modificarea, cât și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010, pentru rigoarea exprimării, propunem reformularea textului, astfel:

„Ordonanță de urgență privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile precum și modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori”.

4. La preambul, având în vedere că art.115 alin.(4) din Constituție prevede că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, este necesar să fie prezentate, în conformitate cu art.30 alin.(1) lit.g) și cu art.41 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, elementele obiective de fapt și de drept ale situației extraordinare a cărei reglementare nu ar putea fi amânată și care, în caz contrar, ar crea consecințe negative deosebite.

Menționăm că, prin Decizia nr.109 din 9 februarie 2010, Curtea Constituțională a stabilit c㠄Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență numai dacă următoarele condiții sunt întrunite cumulativ: existenta unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței”.

Precizăm că, în preambul, este motivată doar necesitatea emiterii ordonanței de urgență, și anume „pentru a se evita posibilitatea declanșării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor directivei comunitare și de a asigura implementarea acesteia”, fără a se arăta situația extraordinară ce impune urgența recurgerii la această cale de reglementare.

Este, deci, necesară completarea corespunzătoare a preambulului.

5. La art.2 alin.(2), pentru transpunerea corectă a art.3 alin.(2) din Directiva 2014/17/UE, recomandăm dezvoltarea normei, astfel încât să fie prevăzute în mod expres toate tipurile de contracte excluse de la aplicare, astfel cum sunt redate în actul juridic european.

Totodată, semnalăm că sintagma „în baza unei dispoziții legale de interes general” este improprie stilului normativ, fiind necesară reformularea, astfel încât să fie prevăzute în mod expres normele vizate.

6. La partea introductivă a art.3, pentru rigoare normativă, sintagma „În sensul” trebuie înlocuită cu sintagma „În înțelesul”.

Totodată, recomandăm ca termenii și expresiile definite la art.3 să respecte ordinea alfabetică a acestora.

La pct.2, referitor la definiția termenului „creditor”, semnalăm o contradictio in terminis, deoarece expresia „persoana juridică, inclusiv sucursala” creează impresia că o sucursală ar avea personalitate juridică, ceea ce este eronat. Menționăm că definiția termenului „creditor” dată în art.2 pct.2 din Directiva 2014/17/UE nu conține termenul „sucursala”. Totodată, semnalăm că definiția termenului „creditor” din actul juridic european conține și ipoteza persoanei fizice.

La pct.4, pentru corelare cu terminologia folosită la art.4 pct.4 din Directiva nr.2014/17/UE, propunem înlocuirea sintagmei „serviciu accesoriu” prin sintagma „serviciu auxiliar”.

La pct.9, întrucât Legea nr.93/2009 a mai fost amintită la pct.2, trimiterile ulterioare la acest act normativ se vor realiza fără menționarea titlului, ci doar a evenimentelor legislative suferite. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare în care un act normativ este menționat de mai multe ori în cuprinsul proiectului.

La pct.10 lit.c), pentru rigoare normativă, cuvântul „menționate” trebuie înlocuit prin cuvântul „prevăzute”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La pct.36, semnalăm că definirea sintagmei „dezvoltator imobiliar” nu reprezintă o transpunere a unei norme din Directiva 2014/17/UE. Totodată, respectiva sintagmă nu se regăsește în vreo altă normă din proiect, astfel încât recomandăm eliminarea acesteia.

7. La art.4 alin.(4), pentru rigoarea exprimării, sintagma „derularea a unor evenimente” trebuie înlocuită prin sintagma „derularea unor evenimente”.

8. La art.6 alin.(3), întrucât nu se uzitează redarea în cuprinsul actului normativ a editorialului în care a fost publicat actul normativ invocat, sintagma „publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.899 din 28.12.2007” trebuie eliminată.

Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare în care un act normativ din norma de trimitere este identificat și prin menționarea editorialului în care a fost publicat.

Totodată, pentru o completă informare juridică asupra actului normativ din norma de trimitere, sintagma „cu modificările ulterioare” va fi înlocuită cu sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

9. La art.7 din proiect, în vederea unei transpuneri corecte a prevederilor art.11 alin.(2) lit.e) din Directiva nr.2014/17/UE, după sintagma „valoarea DAE”, se va introduce expresia „care se include în materialul publicitar cel puțin la fel de vizibil ca orice rată a dobânzii”.

10. La art.9 alin.(2) lit.a), pentru rigoarea exprimării, sintagma „în conformitate cu art…” va fi înlocuită cu sintagma „potrivit prevederilor art…”.

La alin.(3), precizăm că anexele la proiect nu sunt redate în ordine numerică firească, deoarece este menționată întâi anexa nr.2, și ulterior anexa nr.1, nefiind astfel respectate prevederile art.57 alin.(6) din Legea nr.24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

11. La art.10 alin.(1) lit.c), este necesară revederea normei de trimitere la „art.63” întrucât acesta prevede o interdicție, și nu îndeplinirea unor condiții pentru intermediarul de credite.

La alin.(4), semnalăm că derogarea operează de la un act normativ la altul spre deosebire de instituția exceptării, care operează în cadrul aceluiași act normativ. Pe cale de consecință, sintagma „Prin derogare de la prevederile alin.(3)” va fi înlocuită cu sintagma „Prin excepție de la prevederile alin.(3)”.

Reiterăm observația și pentru art.55 alin.(1) teza a doua, precum și pentru toate situațiile similare din proiect.

12. La art.11 alin.(2) lit.a), precizăm că o enumerare distinctă identificată prin literele alfabetului, nu poate, la rândul său să cuprindă altă enumerare și nici alineate noi. Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o explicitare, aceasta se va face printr-un alineat distinct ce urmează ultimei enumerări.

13. La art.12 alin.(2), pentru rigoare normativă, expresia „a aduce atingere alin.(1)” trebuie înlocuită prin expresia „a aduce atingere prevederilor alin.(1)”.

La alin.(7), semnalăm că norma de trimitere exceptează de la o altă normă de trimitere, care la rândul său exceptează, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă, fiind necesară revederea textului.

14. La art.22 alin.(2), întrucât alin.(1) la care se face trimitere cuprinde doar trei enumerări, pentru rigoare în redactare, sintagma „situațiile menționate la alin.(1) lit.a), b) și c)” va fi înlocuită cu sintagma „situațiile prevăzute la alin.(1)”.

15. La art.28, pentru corectitudinea redactării, sintagma „conform prezentei legi” va fi înlocuită cu sintagma „potrivit prezentei ordonanțe de urgență”.

Reiterăm observația și pentru art.116 alin.(3), cu privire la expresia „în sensul prezentei legi”.

16. La art.31 alin.(1), semnalăm că soluția legislativă se îndepărtează de la înțelesul art.23 alin.(1) din Directiva 2014/17/UE pe care îl transpune. Astfel, deși în directivă se stabilește faptul c㠄Statele membre se asigură că, în cazul în care un contract de credit se referă la un împrumut în monedă străină, un cadru de reglementare corespunzător este instituit la momentul în care contractul de credit este încheiat, pentru a asigura cel puțin că: (a) consumatorul are dreptul de a converti contractul de credit într-o monedă alternativă, în condiții specificate; sau (b) sunt în vigoare alte aranjamente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar căruia i se expune consumatorul în temeiul contractului de credit”, textul propus pentru art.31 alin.(1) prevede „dreptul consumatorului de a putea converti, oricând pe parcursul relației contractuale, contractul de credit într-o monedă alternativă”. Se impune reformularea textului, astfel încât să se realizeze o transpunere corectă a normelor directivei.

La alin.(2), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma „dreptul conferit la alin.(1)” trebuie înlocuită cu sintagma „dreptul prevăzut la alin.(1)”.

17. La art.44 alin.(1), pentru rigoare normativă, sugerăm înlocuirea sintagmei „Atunci când” prin sintagma „În situația în care”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

18. La art.46 alin.(2), pentru unitate terminologică cu art.45 alin.(2), este necesară înlocuirea sintagmei „entitatea de recuperare creanțe” prin sintagma „entitatea care desfășoară activitatea de recuperare creanțe”.

Formulăm prezenta recomandare și pentru art.59 alin.(5) lit.a), art.60 lit.j), respectiv pentru art.130 pct.7, referitor la textele propuse pentru art.71 la alin.(5) lit.a)-b).

19. La art.48 alin.(2), pentru corectitudinea redactării, marcarea enumerărilor trebuie să debuteze cu lit.a) a alfabetului și nu sub forma „lit.i), lit.ii), …”. Reiterăm și observația de la pct.12.

Urmare a însușirii observației de mai sus, trebuie reformulate în mod corespunzător normele de trimitere de la alin.(4).

20. La art.50 alin.(2), întrucât expresia „trebuie să poată face dovada” cuprinde atât o dispoziție imperativă cât și una permisivă, sugerăm reformularea acesteia.

21. La art.55 alin.(1), pentru un spor de rigoare normativă, sugerăm ca teza a doua și a treia să facă obiectul unui alineat distinct, urmând ca alineatele subsecvente să fie renumerotate.

Reiterăm această observație și pentru art.130 pct.5, referitor la textul propus pentru art.38 alin.(6).

22. La art.56 alin.(1), pentru rigoare normativă, este necesară înlocuirea sintagmei „din Codul de procedură civil㔠cu sintagma „din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare”.

23. Pentru claritatea și predictibilitatea normelor, propunem reformularea art.60 lit.e) și f), astfel încât să rezulte semnificația unor expresii precum „tehnici care să hărțuiască sau să abuzeze” ori „amenințări sau alte tehnici agresive, cu scopul de a vătăma fizic ori psihic”.

24. La partea introductivă a art.65 alin.(1), pentru corectitudinea redactării, sintagma „cerințele prevăzute la art.63, art.86, art.92, art.93, art.95, art.96, art.97- art.99” trebuie înlocuită cu sintagma „cerințele prevăzute la art.63, 86, 92, 93 și 95-99”.

25. La art.69 alin.(2), precizăm că denumirea corectă a editorialului invocat este: „Monitorul Oficial al României, Partea I”.

26. La art.72 alin.(1), întrucât exprimarea „fără întârziere” nu conferă precizie normei, sugerăm să se menționeze un termen ferm, calculat de la data când a fost respinsă cererea.

Pentru aceleași considerente, la alin.(2), recomandăm reformularea corespunzătoare a sintagmei „în mod clar”.

27. La art.74, este necesară reanalizarea sintagmei „în special art.4 din aceasta”, având în vedere faptul că norma prevede că dispozițiile respectivului articol nu aduc atingere actului normativ din norma de trimitere.

28. La art.82 alin.(1), pentru o completă informare juridică asupra Ordonanței Guvernului nr.24/2011, sintagma „cu modificările ulterioare” trebuie înlocuită cu sintagma „aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2013, cu modificările și completările ulterioare”.

29. La art.100 alin.(2) lit.a), recomandăm să fie prevăzută expres suma minimă a asigurării de răspundere profesională sau a garanției comparabile pe care intermediarii de credit trebuie să o dețină, în cuantumul stabilit la art.29 alin.(2) lit.(a) primul paragraf din Directiva 2014/17/UE, astfel: 460.000 EUR pentru fiecare solicitare de daune individuală, respectiv, în total, 750.000 EUR pe an calendaristic pentru toate solicitările de daune.

La lit.b), semnalăm că sintagma „societăți comerciale” trebuie înlocuită cu expresia „societăți reglementate de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art.77 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, „Ori de câte ori prin legi și prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale ori la «societatea comercială/societățile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăților nr.31/1990 ori, după caz, la «societatea/societățile reglementată/reglementate de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare».”

Formulăm prezenta recomandare și pentru art.102 alin.(3) lit.a).

30. La art.101 alin.(3), pentru precizia exprimării, trimiterea la Legea nr.677/2001 se va realiza sub forma „Legii nr.677/2001, cu modificările și completările ulterioare”.

31. La art.103 alin.(1), propunem reformularea textului, deoarece nu este clară.

32. La art.104 alin.(2) lit.a), sugerăm revederea normei de trimitere la „art.102 alin.(2)”, întrucât în respectivul text nu se face referire la informații.

33. La art.105 alin.(3), pentru evitarea repetiției, propunem reformularea sintagmei „reprezentantul desemnat este desemnat”.

34. La partea introductivă a art.108, sugerăm revederea normei de trimitere la art.100-104, întrucât nici unul dintre aceste texte nu vizează radierea intermediarilor de credite.

Totodată, la lit.b), sintagma „conform legii” trebuie reformulată, astfel ncât să fie prevăzute în mod expres dispozițiile legale avute în vedere.

35. La art.109 alin.(1), pentru claritatea exprimării, sugerăm înlocuirea sintagmei „și cel târziu în termen de” cu sintagma „dar nu mai târziu de”.

De asemenea, pentru rigoarea normei, este necesară precizarea momentului de când acest termen începe să curgă.

36. La art.110 și 113, menționăm că Autoritatea Bancară Europeană poate fi sesizată pentru soluționarea dezacordurilor dintre autoritățile competente în contexte transfrontaliere, potrivit art.19 din Regulamentul (UE) nr.1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr.716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei, prin care sunt stabilite competențele ABE, precum și procedura pe care o urmează.

37. La art.110 alin.(2), pentru rigoarea redactării, sintagma „Ordin al Președintelui” se va reda sub forma „ordin al Președintelui”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

38. La art.111 alin.(2), pentru un plus de rigoare normativă, sintagma „art.76 alin.(1) și alin.(3) și (5)” se va reda sub forma „art.76 alin.(1), (3) și (5)”.

Totodată, înaintea sintagmei „art.94” se va insera conjucția „și”, observație valabilă și pentru alin.(3), unde înaintea sintagmei „art.94” se va insera conjucția „sau”.

La alin.(5), în acord cu normele de tehnică legislativă referitoare la utilizarea unui limbaj juridic specific normativ, sugerăm revederea și reformularea sintagmei „continuă să încalce legislația”.

39. La art.113 alin.(1), pentru o exprimare mai adecvată, sintagma „prin prezenta ordonanță de urgenț㔠se va înlocui cu sintagma „potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență”.

De asemenea, referitor la norma de trimitere la „art.111 alin.(2)-(7)”, sugerăm revederea acesteia, întrucât alin.(6) și (7) ale art.111 nu prevăd obligații pentru intermediarii de credite.

40. La art.115 alin.(1), pentru rigoarea redactării, propunem inserarea cuvântului „prevederilor” înaintea sintagmei „prezentei ordonanțe de urgență”, observație valabilă și pentru art.125.

La alin.(2), semnalăm că textul nu prezintă caracter normativ, astfel încât este necesară eliminarea acestuia, ca superfluu.

41. La art.118 alin.(1), pentru rigoarea redactării, sintagma „Consumatorilorpoate” se va reda în mod corect. Totodată, pentru o transpunere corectă și completă a art.36 alin.(4) din Directiva 2014/17/UE, este necesară completarea listei motivelor și cu cel care face referire la faptul c㠄această investigație, verificare la fața locului, activitate de supraveghere sau schimb de informații riscă să afecteze suveranitatea, securitatea sau politicile publice ale statului membru respectiv”.

La alin.(2), pentru precizia exprimării, este necesară înlocuirea sintagmei „respectivele motive” cu sintagma „motivele prevăzute la alin.(1)”.

De asemenea, semnalăm că textul nu prevede un termen pentru îndeplinirea obligației de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, ceea ce afectează claritatea și predictibilitatea normei.

42. Întrucât Capitolul XXII este structurat într-o singură secțiune, Secțiunea 1 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, sugerăm modificarea structurii acestuia, fie prin eliminarea sintagmei „SECȚIUNEA 1 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor”, fie prin structurarea conținutului respectivului capitol în cel puțin două secțiuni.

43. La art.120 alin.(2), pentru corectitudinea redactării, sugerăm inserarea articolelor posesive „a”, respectiv „ale”, înaintea sintagmelor „intermediarilor de credite”, respectiv „Legii nr.192/2006”.

44. La art.121 alin.(1), semnalăm că textul nu este redat prin utilizarea limbajului și a stilului juridic specific normativ în materia răspunderii contravenționale.

Pentru aceste considerente, precum și în acord cu uzanțele normative, propunem reformularea dispoziției legale astfel:

„Art.121. - (1) Constituie contravenție următoarele fapte:

a) încălcarea de către creditori sau de către creditorii non-financiari a prevederilor art.4 alin.(2) și art.5 și se sancționează cu avertisment;

b) încălcarea de către creditori sau de către creditorii non-financiari a prevederilor art.4 alin.(4), art.6 alin.(1) și (2), art.7 alin.(1)-(5) și (7) și art.8-13 și se sancționează cu amenda de la 10.000 lei la 80.000 lei;

c) încălcarea de către creditori sau de către creditorii non-financiari a prevederilor art.14-19, art.20 alin.(1), (3) și (4), art.21-24, art.26-30, art.31 alin.(1), art.32-48 alin.(1), (2) și (5), art.49-52 alin.(1) și (3), art.53 alin.(1) și (2), art.54-56 alin.(1), (3), (6) și (7), art.58, art.59 alin.(1)-(4), art.60 lit.a), art.61, art.66, art.67, art.70 alin.(1), (3) și (4), art.72, art.73, art.81, art.82 alin.(2), art.83, art.84, art.86-88, art.90, art.93-96 și art.101 alin.(3) și (4) și se sancționează cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei”.

La alin.(2), pentru rigoare normativă, sugerăm eliminarea sintagmei „În plus față de contravențiile prevăzute la alin.(1)”, precum și înlocuirea sintagmei „sancționându-se” cu sintagma „și se sancționează”, această ultimă observație fiind valabilă și pentru alin.(3).

De asemenea, sugerăm ca sintagma „art.75, art.76, art.77, art.78 alin.(1)-(3)” să fie redată sub forma „art.75-77 și art.78 alin.(1)-(3)”.

La alin.(4), pentru rigoare normativă, sugerăm revederea corectitudinii normei de trimitere la prevederile art.4 din sintagma „art.48 alin.(1), (3) și (5), art.4, art.54”, având în vedere că, de regulă, trimiterea la mai multe articole se realizează în suite redate crescător, precum și inserarea conjucției „și” înaintea sintagmei „art.97 alin.(1)”.

De asemenea, propunem ca sintagma „art.94, art.93 alin.(1), (2) și (4)” să fie redată sub forma „art.93 alin.(1), (2) și (4), art.94”.

Totodată, semnalăm că textul nu prevede sancțiunea aplicabilă în cazul săvârșirii respectivei contravenții, fiind necesară completarea textului în acest sens.

La alin.(5), pentru un plus de rigoare în redactare, propunem eliminarea articolului posesiv „ale” din sintagma „și ale art.100 alin.(1)”.

La alin.(7), sugerăm revederea normei de trimitere la “art.123 alin.(2)”, întrucât respectivul text nu prevede amenzi. Reiterăm prezenta observație și pentru alin.(8).

De asemenea, pentru o completă informare asupra intervențiilor legislative aduse Ordonanței Guvernului nr.2/2001, după sintagma „nr.2/2001” se va insera sintagma „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

45. La art.124 alin.(2), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sugerăm inserarea sintagmei „a procesului-verbal de constatare a contravenției” după sintagma „în instanță”.

La alin.(4), pentru claritatea și predictibilitatea normei, propunem completarea acesteia în sensul precizării momentului de la care începe să curgă termenul pentru informarea Băncii Naționale a României.

46. La art.128 alin.(3), semnalăm că două dintre enumerări sunt marcate cu litera c), fiind necesară renumerotarea acestora.

La alin.(4), apreciem că se încalcă principiul ierarhiei actelor normative, deoarece de plano, respectivele condiții nu pot fi modificate printr-un ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ci prin act normativ de același nivel cu prezentul proiect.

La alin.(8), pentru un plus de rigoare normativă, cuvântul „solcitantul” se va redacta în mod corect.

47. La art.129, referitor la soluția legislativă prin care se interzice caselor de ajutor reciproc și caselor de amanet, precum și altor persoane care nu sunt creditori în sensul prezentului proiect să acorde credite garantate cu un bun imobil ori care implică un drept legat de un bun imobil, apreciem că norma este susceptibilă de a afecta dreptul de proprietate al acestora, precum și principiul libertății economice, drepturi protejate de art.44 și art.45 din Constituția României.

48. Pentru rigoare normativă, este necesară reformularea părții introductive a art.130, astfel:

„Art.130. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.288/2010, cu modificările ulterioare, se modifică și se completeză după cum urmează:”.

49. La art.130, pentru rigoarea exprimării, este necesară reformularea părților dispozitive ale pct.1-11, astfel:

„1. La articolul 2, după litera i) se introduce o nouă literă, lit.j), cu următorul cuprins:”;

„2. La articolul 7, după punctul 16 se introduce un nou punct, pct.17, cu următorul cuprins:”;

„3. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„4. Alineatul (2) al articolului 38 se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„5. După alineatul (3) al articolului 38 se introduc șapte alineate, alin.(4)-(10), cu următorul cuprins:”;

„6. Titlul Capitolului VI se modifică și va avea următorul cuprins: «Cesiunea»”;

„7. Articolele 70 și 71 se modifică și vor avea următorul cuprins:”;

„8. După articolul 71 se introduc două noi articole, art.711 și art.712, cu următorul cuprins:”;

„9. Alineatul (1) al articolului 86 se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„10. După articolul 89 se introduce un nou articol, art.891, cu următorul cuprins:”;

„11. După articolul 95 se introduce un nou articol, art.951, cu următorul cuprins:”.

50. La art.130 pct.3, referitor la norma propusă pentru art.30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010, semnalăm că se realizează un paralelism în ceea ce privește normele privind evaluarea bonității, reiterând dispozițiile redate în cadrul art.75 și art.76 alin.(6) și (8) din cadrul prezentului proiect de ordonanță de urgență.

O situație similară este și în cazul normelor referitoare la dobânda penalizatoare și la cesiune. Astfel, reglementările propuse pentru art.38 alin.(2)-(10), precum și art.70 și 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010 preiau dispozițiile redate în cadrul art.54 și 55, respectiv, art.58 și 59 din proiectul de ordonanță de urgență supus avizării.

51. La art.130 pct.5, referitor la textul propus pentru art.38 alin.(6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010, semnalăm că, potrivit normelor de tehnică legislativă, este necesară înlocuirea termenului „derogare” cu termenul „excepție”.

Totodată, pentru o exprimare specifică stilului normativ, sintagma „art.38 alin.(2) și ale art.38 alin.(4)” se va reda sub forma „art.38 alin.(2) și (4)”.

52. La art.130 pct.7, referitor la textul propus pentru art.70 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010, semnalăm că sintagma „creditorii non-financiari” nu este definită în cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010, astfel încât este afectată predictibilitatea normei.

53. La art.130 pct.8, referitor la textul propus pentru art.711 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2010, pentru rigoarea redactării, ultima enumerare se va marca cu litera „d)”, în locul literei „e)”, potrivit ordinii alfabetice a literelor.

La textul propus pentru de la art.712 lit.d), pentru claritatea normei, sugerăm înlocuirea sintagmei „art.71 alin.(5)” cu sintagma „art.71 alin.(5) lit.b)”.

Totodată, propunem reformularea normei, având în vedere că la art.71 alin.(5) lit.b) sunt menționate două termene de 30 de zile calendaristice: un termen pentru formularea contestației și un termen pentru transmiterea răspunsului la contestație.

54. La art.131, potrivit exigențelor normative, după titlul Legii nr.93/2009 se va insera sintagma „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.259 din 21 aprilie 2009”.

55. La art.132, semnalăm că, de lege lata, actul normativ care reglementează numărul maxim de posturi al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, precum și structura organizatorică a acestei autorități este Hotărârea Guvernului nr.700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare.

Ca urmare, sugerăm ca intervenția legislativă să vizeze actul normativ prin care se organizează și funcționează respectiva Autoritate.

56. La art.133 alin.(2), potrivit exigențelor normative, sugerăm reformularea părții de debut a textului, astfel:

„(2) Intermediarii de credite care au desfășurat activitățile de intermediere de credite prevăzute la art.3 pct.5 înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, pot continua ...”.

Pentru aceleași considerente, la alin.(3), propunem înlocuirea sintagmei „înainte de data de intrării în vigoare de urgenț㔠cu sintagma „înainte de data intrării în vigoare a acesteia”, precum și înlocuirea sintagmei „desfășoară activitatea dinainte de data de intrării în vigoare de urgenț㔠cu sintagma „desfășoară activitatea dinainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

De asemenea, recomandăm revederea normei de trimitere la „art.7 lit.a)”, întrucât aceasta este incorectă.

La alin.(4), în acord cu normele de tehnică legislativă referitoare la utilizarea limbajului și a stilului juridic specific normativ, sugerăm înlocuirea sintagmei „recurge la derogarea prevăzută la alin.(2)” cu sintagma „exercită dreptul prevăzut la alin.(2)”, precum și inserarea cuvântului „respectivele” înaintea termenului „activități”.

La alin.(5), sugerăm revederea expresiei „se asigură că respectă prevederile art.86-91”, întrucât această dispoziție nu prezintă caracterul imperativ impus de exigențele de tehnică legislativă.

57. La art.135 alin.(2), pentru o exprimare specifică stilului normativ, este necesară eliminarea sintagmei „astfel cum au fost modificate”.

58. La art.136, semnalăm că norma preconizată nu prezintă caracter dispozitiv, astfel încât recomandăm eliminarea acesteia, ca superfluă.

59. La mențiunea privind transpunerea normei europene, sugerăm reformularea acesteia în acord cu normele de tehnică legislativă referitoare la transpunerea parțială, prin specificarea în detaliu a textelor (secțiunilor/articolelor/paragrafelor, după caz) transpuse.

60. Pentru rigoare normativă, Anexa nr.1 va fi marcată în partea dreaptă sus a primei pagini, observație valabilă pentru toate celelalte anexe.

61. La anexa nr.2, partea B, la secțiunea „6. Valoarea fiecărei rate”, semnalăm că titlul secțiunii nu este același cu cel al secțiunii corespunzătoare din partea A, intitulat㠄Suma fiecărei rate”.

Reiterăm această observație și pentru secțiunea „13 Nerespectarea angajamentelor legate de credit: consecințe pentru împrumutat” și secțiunea „15. Autoritățile de supraveghere” din partea B, ale căror titluri sunt diferite de cele ale secțiunilor corespunzătoare din partea A.

De asemenea, semnalăm că secțiunea „14. Informații suplimentare” și secțiunea „15. Autoritățile de supraveghere” conțin fiecare câte o singură mențiune, marcată cu cifra „1”, motiv pentru care sugerăm eliminarea cifrei respective.

62. La anexa nr.3 pct.1, semnalăm caracterul pleonastic al exprimării din partea introductivă a textului, respectiv „Cerințele minime (...) trebuie să includă cel puțin:”, astfel încât este necesară reformularea textului.

Totodată, semnalăm că prevederea din finalul pct.2 nu se regăsește în conținutul proiectului de ordonanță de urgență, fiind imprecis formulată.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș ILIESCU

 

București

Nr.840/07.09.2016